Cercul dramatic „Doina”
Întotdeauna a existat o abordare continuă pentru ca învățământul să fie mai implicat, mai cuprinzător, fără a fi mai dificil. De la simpla informare a elevilor la educația experimentală și la activitățile relativ noi ale teatrului, oamenii au adaptat educația la societatea actuală, concentrându-se atât pe partea psihică, cât și pe cea socială și fizică a elevilor. Teatrul este expresia vieţii trăite în stare pură. Originile artei teatrale a poporului moldovenesc sunt legate de străvechile jocuri şi datini, care includeau şi elemente de acţiune dramatică. Trupe de măscărici, soitari, pehlivani şi saltimbanci dădeau reprezentaţii pe la curţile domnilor Moldovei şi a marilor boieri. În secolul XIX capătă o mare răspândire drama haiducească, reprezentaţiile păpuşarilor.
Teatrul – model ,,Doina” din cadrul I.P. Colegiul Agroindustrial din Rîșcani reprezintă o sursă de divertisment și inspirație atât pentru elevi, cât și pentru profesori și alți spectatori. El este mai mult decât atât, pentru că poate educa şi informa. Spectacolele de teatru, ca şi activităţile extracurriculare, le formează elevilor o extraordinară capacitate de percepere, înţelegere, observare, perseverare şi explorare a simţului abstractizării. Înclinaţia adolescenților de a da viaţă obiectelor împrumutându-le intenţii sau de a-şi atribui roluri, oferă un vast teren de acţiune pentru dezvoltarea imaginaţiei şi a intelectului, fiind totodată şi o plăcere care facilitează deschiderea către societate şi o motivaţie care permite maturizarea afectivă. Jocul de-a teatrul îi ajută să se deprindă cu spaţiul şi spaţiile, cunoaşterea propriului corp, exerciţiul imaginaţiei, capacitatea de se asculta pe sine şi pe ceilalţi, rigoarea, sensibilitatea, modestia, asumarea riscului. Punând mai mare accent pe cunoştinţe decât pe nevoile emoţionale, se creează o prăpastie între corp şi spirit. Sensibilitatea este abandonată, procesul instructiv-educativ derulându-se în detrimentul acesteia.
Cea mai mare recompensă pentru munca elevilor din cadrul trupei și conducătorului Vasile Telepeț este sala plină la fiecare spectacol și aplauzele sincere ale spectatorului. Înainte ca teatrul să fie recunoscut ca un instrument educațional ce a adus realizări și consecințe sociale pozitive, a existat ideea educației experiențiale: o abordare care a făcut primul pas spre formarea personalității elevului direct prin experiență. S-a demonstrat că teatrul reprezintă una dintre cele mai bune modalități de a dobândi cunoștințe și, în același timp, de a aborda problemele cu care se confruntă societatea noastră prin dezvoltarea personalității elevilor, contribuind astfel la scăderea numărului celor cu abandon școlar sau cu absențe la lecții.
Pentru elevii noștri teatrul are un important rol în dezvoltarea, educarea, formarea personalității pe plan afectiv, cognitiv, estetic, fiind totodată un mijloc de socializare demonstrând multe succese în decursul a două decenii.
Ultima modificare: 21 mai, 2020